Nu stiu cum sa incep..dar..ma gandesc in principal la mine..si la felul cum m-am schimbat..nu sunt prea frumoasa perfecta..chiar deloc....si-mi dau seama cum timpul trece pe langa mine fara sa-l pot oprii mi-as dorii sa traiesc vesnic dar nu se poate...imi dau seama ca mi-am pierdut un an din viata cu cineva care nu merita..cand eu ii vedeam pana si defectele a fi superbe calitatii..era exact cu mi-l imaginasem...ochi caprui..par saten..ten alb..un strop de nebunie si multa pofta de viata..poate ca el ma adus in acesta situatie defapt este un da foarte apasat..mi-am pus fiecare speranta fiecare gand fiecare minut fiecare gram de iubire in inima lui..trup si suflet..in schimb am primit doar..jigniri si nemultumirii..cand il aveam pe el pur si simplu am simtit ca numai am nevoie de nimeni..era intregul si unicul meu univers..era EL...am fost inexplicabil si irevocabil indragostita de el si inca mai sunt..si mi-as dori sa-mi impart viata cu el sunt prea mica pentru toate astea stiu..dar stiu foarte bine si ce vreau de la viata..este genul de persoana langa care nu te poti plictisii..genul de persoana care ma facea sa rad sa plang sa iubesc..am nevoie de el..dar nu pot avea ceva ce niciodata nu am avut in totalitate.